se darama apartamentul de alaturi.
orice om normal s-ar trezi imediat ce i-ar tremura peretii camerei in care doarme.
mai putin eu.
m-am sculat nedumerit de tremurul farfuriilor din bucatarie si de nelinistea lui J.
"-¿pasa algo?
-pues, ¿no se oye bastante? eres increible chico, ¿¡ realmente no te has enterado ...?!"am terminat fondantele.
ramane sa devorez jumatatea de firigider in valoare de 30€ pe care am carat-o ieri din supermercado.
"¡he comprado un poco mas de comida hoy! jejeje :D"ma joc cu focul.
ma mir ca nu sa explodeaze totul.
chiar si simpaticii de la Euskadi Ta Askatasuna mi-ar provoca mai multa liniste decat O.
Ami nu mai zice nik.
nu poti sa te bazezi pe prieteni de-ai amicilor de-ai ...
cumparat bilet de avion.
sper sa ajung intreg si sa nu dau faliment.
alte raspunsuri se lasa inca asteptate.
discutii interesante si relaxante la AIESEC.
fui bagat in seama mai mult decat merit; se pare ca imaginatia si cantitatea de informatii da roade.
nu stiu daca am sa ajung vreodata la cursurile din zorii zilei (11:00 am)
cel putin nu se mai prelungeste apatia,
se potoleste foamea dimineata si seara,
ce-o mai urma?
eseuri peste eseuri, bleah ...