in cautarea prietenei pierdute

obisnuinta, confort...

mda, ma simteam bine stiind ca exista. imi era suficient. atat,
cineva caruia ii pasa de persoana mea mai mult decat mie insumi...

se pare ca va trebui sa ma resemnez cu faptul ca nu voi fi legat vreodata de nimeni si de nimic...

dimineata

in sfarsit am repetat performanta de a ma trezi la orele 08:45
de-oi putea si de-acum inainte m-oi bucura in continuare de pasarelele matinale...

Israel

ma simt intre catalani de parca as trai intre jidani.

in Salamanca oamenii au timp si de literatura.
in Málaga altii devin extrem de veseli si.

in Barcelona dupa atata timp totul se calculeaza in bani sau se politizeaza. activism obositor.

nu mai spun de dezastru afectiv.

am secat de tot. m-am uscat. nu mai pot fi ajutat. am devenit auto-suficient. nu mai pot suporta nici macar dovezi de iubire. asta o fi pretul platit pentru confort si pentru un trai bun momentan?
stress, nervi, alergie la amor, autodistrugere ...

"nasc si la Moldova oameni"
si chiar oameni, in adevaratul sens al cuvantului
intre care nu ma mai pot incadra eu.

trebuie sa reinvat lucruri simple: a merge, a vorbi, a manca, a respira.
a gandi sau a iubi e deja prea mult.

reconstructie de sine cu teama de nereusita ...